vineri, 22 ianuarie 2010

" Dati-mi un punct de sprijin"

Citeam cu o saptamana in urma o postare de pe un blog favorit, cu titlul "Ma declar invins". M-a impresionat mult, mai ales ca venea de la cineva care este un om puternic, inteligent, care vede limpede realitatea. Totusi se declara invins! Atunci mi-am pus problema daca as putea ajunge si eu in situatia de a face o astfel de declaratie dura: si am raspuns in gand "CATEGORIC NU"!
Dar iata ca nu a trecut mult timp si trebuie sa scriu si eu: MA DECLAR INVINSA!
Sigur ca nu este ceva definitiv, desigur pot aparea solutii sau schimbari dar azi, vineri - 22 ianuarie 2010 CHIAR MA SIMT INVINSA. De ce?
Din cauza socului pe care l-am avut si-l am la aflarea diagnosticului cuiva foarte drag, din cauza realitatii obiective (de ordin politic, social, economic) care ma dezamageste in mod sistematic, din cauza unui absurd pe care-l traiesc alaturi de fiul meu si care se refera la un sistem educational adesea bolnav si din cauza slabiciunii de care dau dovada cand vreau sa schimb radical ceva in viata mea.
Prea des trebuie sa-i spun copilului meu de 13 ani sa faca abstractie de un fapt sau de altul si ca adevarata bogatie sta in propriile calitati acumulate in suflet, in cunostintele reale pe care le are.
Prea des trebuie sa-i explic importanta cinstei si onoarei versus modele de falsa valoare bazate DOAR pe detinerea de bani.
Si lista ar putea continua dar n-are rost atata timp cat nu am si solutii.
Atentie insa: azi ma declar invinsa, fara putere de reactie, dar NU in credinta mea in bine, in frumos, in valoare, in adevar, in dragoste, in prietenie.
...Doar ca am obosit putin!

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu